joi, 15 martie 2012

Prima etapa de CNB 2012


Weekendul ce a trecut am fost impreuna cu Maty, Feri si Thomas la prima etapa de campionat national, la Bucuresti. Concursul s-a tinut la Fabrica, sala micuta dar frumoasa, pe niste trasee destul de tehnice si nu usoare.
Prima zi, sambata s-au desfasurat calificarile pe 5 trasee a cate 5 minute/ traseu. Toti 4 ne-am descurcat destul de bine si parea ca vom avea o clasare buna daca o tinem tot asa in continuare. Eu am iesit pe 1 cu 4 topuri flash si unul din a doua iar Feri pe 10 cu 2 topuri, Maty pe 12, cu alte 2 topuri fata de cele facute de Feri si Thomas doar cu mai multa experienta, de data asta.
In semifinale, a doua zi, lucrurile nu au mai mers bine deloc. Eu am reusit sa imi fac niste probleme la stomac astfel incat sambata nu am putut sa mananc mai nimic si nu m-am refacut aproape deloc (un alt motiv e si ca nu m-am prea antrenat pentru doua zile consecutive de catarat, desi stiam ca  trebuie, nu am apucat) iar baietii... au fost putin coplesiti de situatie si traseele mai tari. Astfel ca in final am iesit: eu pe locul 9, Feri pe locul 15, Maty pe locul 17 si Thomas pe locul 27.
Desi dezamagiti toti trei, am reusit sa ii conving sa vina totusi chiar si la Iasi (in afara de Maty). Asa ca maine la ora 17:30 ne imbarcam pe "trenul foamei" (nu stiu de ce ii zice asa...), la cuseta, si vom ajunge dupa 16 ore si jumatate la Iasi, sper suficient de odihniti ca sa putem sa ocupam un loc cat de cat pentru semifinale.

Nu ne lasam! :)

duminică, 19 februarie 2012

Revelion in Kalymnos


Intre El Choro, Kalymnos si Antalya am ales pana la urma insula din Egee. Parea cea mai accesibila zona: puteam ajunge cu masina (cu noul BUS al lui Andrei nu mai vroiam sa dam banii pe cazare), drumul nu trebuia sa ia mai mult de o zi pe masina si inca o noapte pe ferry, zona o stiam, am mai fost o data acum 5 ani iar pentru decembrie, cu putin noroc vremea ar trebui sa fie ok. Rapid s-au lipit la plan si Ioana din Cluj, Diana, Calin iar Cristi cu Cata aveau sa vina cu avionul.

Cum vara trecuta m-am dat destul de mult escalada ma simteam destul de increzator si mi-am zis sa ma dau pe trasee mai tari - 8a-uri pana la 8b-uri - si mai putin pe sesari si septari la vedere, asa cum faceam de obicei.
Dupa vreo doua zile de acomodare am mers la Archi. Aici am catarat primul 7c (pe atunci 7c, acum 7b+, Eros) impreuna cu Tufis si stiam de un traseu care incepea cu Eros si apoi facea stanga intr-un traverseu de 15 m in plina surplomba. Ne pas toucher a ma bite 8a+, cand l-am vazut iarasi m-am hotarat sa il incerc.
Andrei reuseste insa sa ma convinga sa incercam intai o linie mai la dreapta, apetisanta dealtfel,  Angelica 8a. Dupa prima tura pe EA, exceptand ceva dubii referitor la pozitia de odihna dinainte de pas m-am simtit bine si parea ca va iesi rapid. A doua zi, la incercarile propriu-zise mi-am dat seama ca nu e chiar asa si problema a devenit ajungerea in zona de odihna de unde imi dadeam sanse mari sa termin traseul. L-am asediat impreuna cu Andrei trei zile in total, fara succes. Cea mai buna incercare a fost pana la o asigurare si 3 miscari de ranga de odihna. Cu ciuda am renuntat si destul de frustrat pentru ca mi-am dat seama ca era vorba de ceva antrenament fizic, de anduranta, atata tot, ca sa iasa din a doua a treia incercare. In loc sa ma fi antrenat acasa insa, eu dau ture pe Angelica, in Kalymnos, fara vreun rezultat.








Andrei si Angelica 


Peretele de la Archi





Spre Sikati

Baie in ultimele zile din 2011

 Au urmat zile de ploaie, destul de multe, cand ne-am dat in Grande Grota. Aici iarasi anduranta pura. Practic trebuie sa fii in stare saatarni 1 ora pe 45 grade, pe rangi si cu locuri de odihna fara maini insa totusi solicitante (pe care eu oricum nu eram in stare sa le gasesc).
Tot ce am incercat aici ori a iesit la vedere (7a pana in 7b+), ori nu a iesit din prima incercare si nici nu am mai incercat (Zawinul Sindicate 7c+). Lui Andrei i-a iesit si Zawinul si Priapos 7c, ambele la prima incercare.  Pe cum eu nu reuseam sa gasesc locurile de odihna sau nu reuseam nicicum sa ma pozitionez bine ca sa ma recuperez, asa Andrei se delecta cu cate 5-10 min de odihna fara maini de cel putin 4-5 ori pe traseu. Uhhh....











Pozitii de odihna de toate felurile




Ioana pe Amazoane

Spre sfarsitul celor 2 saptamani, simtind ca nu am facut mare lucru, Andrei alege un traseu in zona Spartan Wall, traseu despre care stiam ca e mai de perete-fata, ca l-a facut Kobe si parea ca e mai pe stilul nostru - The Path to Deliverance 8a.
Eu am incercat intai un alt 8a (mai degraba 8a+, aflu apoi) Daniboy de la Spartacus pentru ca sa imi dau seama de data asta ca nu am biceps (!!!??!!!) si iarasi, anduranta. Asa ca, dupa ce Andrei da o tura pe The Path to Deliverance ii dau si eu o incercare, flash. Merg destul de bine pe prima parte mai tare, ajung in pas unde nu reusesc insa sa ma pozitionez pe picioare suficient de bine si ma blochez. Imi dau apoi seama cat eram de aproape...
Inca o incercare de studiu pentru Andrei si la urmatoarea ii iese.
Pe cand imi vine mie randul incepe si o ploaie marunta si deasa ce ma cam face sa renunt. Andrei insa ma impinge de la spate zicandu-mi ca nu se prea uda. Fata cazuta sa nu se ude???
Dau totusi o incercare si pana ajung in pas ploaia se inteteste bine de tot si cam totul e ud. Reusesc cumva sa trec de pas si ajung sa asigur top-ul. HaHa... a iesit chiar si pe ploaie...
Dupa mine traseul asta e... comparabil cu 7c-uri prin Herculane. Mi-e greu sa cred ca are 8a insa aproape toti i-au dat 8a ( inclusiv Adam Ondra), chiar si 8a+ asa ca nu mai zic nimic...


Daniboy
The Path to Deliverance




Cam asta a fost Kalymnos pentru noi.
Pentru poze un MULTUMESC lui Calin Tot si Dianei.

Am si ceva filmari care arata tare bine (noua camera a lui Calin) si sper sa reusesc sa incropesc un prim filmulet al meu.



Daca va tenteaza sa mergeti, cateva informatii:

decembrie, desi poate sa fie ok sansele sa ploua sunt mari. Ai ce catara oricum dar eu nu as mai merge cu gandul ca in loc sa ma dau pe ce trasee vreau eu din cele 1800, sa trebuiasca sa aleg doar din cele ce nu se uda, prin grote...
ferrybotul face aproximativ 13 ore din Atena (Piraeus) si costa 45 euro/ pers/ drum. Pentru bus am platit 150 euro/ drum
cazare ieftina se gaseste la Sakis. 7euro/ noapte in camera cu 4 paturi. Conditiile nu sunt grozave dar e... 7euro
magazine sunt acum de toate, inclusiv un supermarket bine aprovizionat. Mult mai multe decat acum 5 ani cand, in martie, in Muzaki era un singur magazin mic ce era deschis 2 ore (aleatoare) pe zi
- topo-ul se gaseste pe insula peste tot, inclusiv in fiecare alimentara. Costa 35 euro
- trasee sunt de toate pentru toti iar daca esti incepator probabil e cel mai potrivit loc de mers. Pana in gradul 7 (UIAA) probabil ca sunt 50% din totalul traseelor
- buclele lungi (5-6 buc de 30-60 cm lungime) sunt indispensabile daca vreti sa va dati pe surplombe cu coloane/stalactite
- coarda e bine sa fie de 70m. Te descurci in multe cazuri si cu 60 m dar cu atentie. Nod obligatoriu la capatul corzii!!!
- fetele cazute sunt foarte dure pentru piele si papuci! Sunt insa multe trasee usoare si pe verticala sau chiar surplombe
portocalele si mandarinele se coc in decembrie. Le poti culege direct din copac in Vathi, daca vorbesti cu unul din fermierii care au livezile si sunt infinit mai bune decat ce poti cumpara la noi
la restaurant mananci bine cu 10-15 euro. Noi am mancat peste proaspat - cod prajit si ton la gratar - cu salata greceasca si lamaie. Se merita din plin!
baie in mare am facut si acum insa cel mai bine e toamna cand apa e calda dupa vara iar aerul se mai raceste si e bine de catarat




luni, 30 ianuarie 2012

Cupa Romaniei la Bouldering - Brasov


Ziceam ca am avut o mica dezamagire aici pentru ca ma asteptam sa ma calific, macar, si nu m-am calificat.
A fost oarecum stupid pentru ca ma simteam destul de bine la inceputul concursului (desi eram la doar o zi de cand m-am dat la Bratilesti si m-am dat mai mult decat planificasem) si nici nu mi-am pus problema sa nu ma clasez in primii 6, ca sa intru in finala. Dupa ce am facut toate traseele, mai putin unul pe care il incercasem si l-am lasat ca nu imi era chiar pe mana si eram obosit la genul ala de intepat prize - Ipoteza de nul si-a facut treaba bine - ma relaxez, cam cu 30 min inainte de finalul calificarilor. Stiam doar de vre-o doi care facusera toate traseele pana acum. Aflu surprins insa, in ultimele 10 min ca erau fix 6 care au facut toate traseele, eu fiind astfel "primul sub linie".
Desi am mai dat vreo 2 incercari in ultimele 5 minute, primul sub linie am ramas.
Finalele au fost frumusele, mi-ar fi placut sa ma bat "la vedere" pe ele...
A castigat Catalin Petrescu. Surpriza!

Sorin, cam accidentat inca la un deget si convins-obligat-fortat de mine sa se dea la masters, nu la rookie a plecat cam cu buza umflata... iar Alina s-a dat destul de mult si... bine asa zice eu.

Cam asta a fost.


Portocaliul din dreapta...

scurse mari...

a iesit FLASH! :)


Alina in actiune


Catri in finala

Urs - s-a dat foarte frumos! Continua sa ma inspire...

A urmat Cupa la Timisoara unde m-am simtit foarte bine in postura de amenajator-organizator. Desi multa munca, fizicul m-a tinut la 16 ore de amenajari non-stop si am savurat din plin fiecare minut. Cu inspiratia am stat ok.... Cred ca e postura de "catarator de panou" in care ma simt cel mai bine. Sa am un panou gol la dispozitie, prize multe si BUNE, volume multe si SCURSE, si sa setez pentru un concurs.
Cred ca a fost concursul la care m-am simtit cel mai in control, degajat si... efectiv m-am simtit extrem de bine punand, incercand traseele si apoi sa ii vad pe restul, concurentii cum se dau pe ele.
Bineinteles, nu as fi fost asa de relaxat daca nu aveam si ajutoare serioase. MERCI:  Florin, Tomi, Sorin, Alina, Diana, Ioana...si ceilalti...va stiti voi.


Urmeaza in weekend calificarile pentru Campionatul National de Bouldering 2012. Desi dupa ce m-am intors din Kalymnos ma simteam ca o carpa pe panou - m-a lasat aproape toata forta - am pus rapid de un plan de antrenament (probabil cel mai riguros de pana acum) care sper sa ma scoata OK (calificat) sambata si in forma cat-de-cat pentru etapele de la Fabrica - Iasi - Vertical Spirit din martie.

Sa vedem...

luni, 16 ianuarie 2012

Bouldering la Bratilesti

Auzisem destul de demult despre Bratilesti si cam totul era de foarte bine. Multi bolovani, calitate mare a stancii, zona faina, expunere sudica... Totul suna atat de bine si imi era din ce in ce mai ciuda ca in zona noastra sansele de o zona de gresie sunt spre 0.

Se apropia prima etapa a Cupei Romaniei la Bouldering, la Brasov si fiind si weekend prelungit de 1 decembrie am hotarat cu Sorin, Ioana si Alina sa mergem o zi la Bratilesti apoi, in weekend la Brasov, la concurs.

Bratilestiul e un sat in judetul Buzau,cam la 60 km de Buzau si 110 km de Brasov, aproape de vulcanii noroiosi (Paclele mari si Paclele mici) si de satul Plescoi. Destul de inghesuit in vale si cu versanti delurosi in jur pe care au fost expuse faleze de gresie. Bolovani destul de multi, desi nu prea am apucat sa exploram prea mult.


Bifi




Piciorul de dreapta




Stiind ca ziua va fi scurta, am incercat sa ajungem cat de repede pentru ca sa apucam sa ne dam cat mai mult. Andrei Nutu cu Bifi si Neghi ajung insa inaintea noastra iar noi, dupa o incalzire scurta intram deja pe niste trasee serioase. Totul se intampla foarte repede, alergam efectiv de la un bolovan la altul incercand sa vedem, sa incercam cat mai mult. Stanca e intradevar mai peste tot de calitate buna si deja imi aduc aminte de Fontainebleau.

Dupa un traseu usor dar foarte interesant merg cu Andrei la un altul, Piciorul de dreapta, la care dau destul de multe incercari pana imi dau seama de pozitionari. Dupa ce iese din picioare incerc si situl care iese acum din prima, pe la 7A/7A+.
Fuga la urmatorul traseu, unde ii si gasisem pe baieti cand am ajuns. Unul destul de inalt care pleaca din dreapta unei muchii, apoi trece in stanga ei pentru ca sa iasa sus pe fata, in dreapta. Foarte interesant si imi iese din prima incercare dupa indicatiile baietilor. Ma simt tare bine!








Alina

Sorin

Acum la Enola Gay. Acolo e mai toata lumea, Neghi cu Bifi incercand situl care e pe la gradul 8A (Bifi a si reusit FA-ul anul asta: http://www.youtube.com/watch?v=jzPrVAETgxE&feature=youtu.be), Andrei incercand sa il faca... Eu auzisem comentarii despre traseu cum ca ar fi cel mai frumos traseu de bouldering din tara iar la gradul 7C a fost clar ca mi-am propus inca de acasa sa il fac.

Traseul e intr-adevar foarte frumos, complex, destul de inalt. Incepe cu un acrosaj de calcai la mana dreapta, o scursa mare la mana dreapta, o miscare foarte ciudata, practic o cadere dezechilibrata spre o rigleta ciudata, apoi o aripioara de parca apuci un delfin.. si niste miscari de forta cand esti deja susss...

Am avut probleme sa inteleg miscarea la rigleta si apoi am cazut de sus, practic la 5 cm de ranga salvatoare. Apoi, pentru cateva incercari iarasi nu reusesc sa iau rigleta... insa dupa o pauza, cand soarele ajunge deja spre asfintit si incepe si vantul sa bata (conditii absolut perfecte) reusesc sa iau rigleta, ajung la scursa de sub ranga, schimb planul ce mi se striga de jos si fac dupa cum simt eu si dau cu dreapta la ranga. E un sentiment tare placut sa te simti sus si sa iesi sus pe bolovan. E un traseu exceptional intr-adevar.


Enola Gay








Neghi

Sorin

Bifi - inca o incercare!


A urmat o noapte de pomina la Nemuritorii, cu mamaliga si peste si tuica si o plimbare cu "offroadu" pana la balta de unde vine pestele si apoi inca una "sa va arat stanci adevarate", toate din partea casei.
A doua zi am explorat vulcanii nostri noroiosi. Peisaj selenar, merita mers, mai ales daca esti fotograf, desi probabil fiecare coltisor a fost fotografiat pana acum probabil de mii de ori.
Am mancat si carnati de la Plescoi (pe langa pastrama de oaie si carnatii uscati, de oaie)! EXCELENTI! Recomand oricui mananca carne si nu se da inapoi de la ceva bun.



Curand voi scrie si depre concursul de la Brasov unde am avut o mica dezamagire si apoi si despre iesirea la Kalymnos, unde am avut o mai mare dezamagire.

Pe curand!