luni, 30 ianuarie 2012

Cupa Romaniei la Bouldering - Brasov


Ziceam ca am avut o mica dezamagire aici pentru ca ma asteptam sa ma calific, macar, si nu m-am calificat.
A fost oarecum stupid pentru ca ma simteam destul de bine la inceputul concursului (desi eram la doar o zi de cand m-am dat la Bratilesti si m-am dat mai mult decat planificasem) si nici nu mi-am pus problema sa nu ma clasez in primii 6, ca sa intru in finala. Dupa ce am facut toate traseele, mai putin unul pe care il incercasem si l-am lasat ca nu imi era chiar pe mana si eram obosit la genul ala de intepat prize - Ipoteza de nul si-a facut treaba bine - ma relaxez, cam cu 30 min inainte de finalul calificarilor. Stiam doar de vre-o doi care facusera toate traseele pana acum. Aflu surprins insa, in ultimele 10 min ca erau fix 6 care au facut toate traseele, eu fiind astfel "primul sub linie".
Desi am mai dat vreo 2 incercari in ultimele 5 minute, primul sub linie am ramas.
Finalele au fost frumusele, mi-ar fi placut sa ma bat "la vedere" pe ele...
A castigat Catalin Petrescu. Surpriza!

Sorin, cam accidentat inca la un deget si convins-obligat-fortat de mine sa se dea la masters, nu la rookie a plecat cam cu buza umflata... iar Alina s-a dat destul de mult si... bine asa zice eu.

Cam asta a fost.


Portocaliul din dreapta...

scurse mari...

a iesit FLASH! :)


Alina in actiune


Catri in finala

Urs - s-a dat foarte frumos! Continua sa ma inspire...

A urmat Cupa la Timisoara unde m-am simtit foarte bine in postura de amenajator-organizator. Desi multa munca, fizicul m-a tinut la 16 ore de amenajari non-stop si am savurat din plin fiecare minut. Cu inspiratia am stat ok.... Cred ca e postura de "catarator de panou" in care ma simt cel mai bine. Sa am un panou gol la dispozitie, prize multe si BUNE, volume multe si SCURSE, si sa setez pentru un concurs.
Cred ca a fost concursul la care m-am simtit cel mai in control, degajat si... efectiv m-am simtit extrem de bine punand, incercand traseele si apoi sa ii vad pe restul, concurentii cum se dau pe ele.
Bineinteles, nu as fi fost asa de relaxat daca nu aveam si ajutoare serioase. MERCI:  Florin, Tomi, Sorin, Alina, Diana, Ioana...si ceilalti...va stiti voi.


Urmeaza in weekend calificarile pentru Campionatul National de Bouldering 2012. Desi dupa ce m-am intors din Kalymnos ma simteam ca o carpa pe panou - m-a lasat aproape toata forta - am pus rapid de un plan de antrenament (probabil cel mai riguros de pana acum) care sper sa ma scoata OK (calificat) sambata si in forma cat-de-cat pentru etapele de la Fabrica - Iasi - Vertical Spirit din martie.

Sa vedem...

luni, 16 ianuarie 2012

Bouldering la Bratilesti

Auzisem destul de demult despre Bratilesti si cam totul era de foarte bine. Multi bolovani, calitate mare a stancii, zona faina, expunere sudica... Totul suna atat de bine si imi era din ce in ce mai ciuda ca in zona noastra sansele de o zona de gresie sunt spre 0.

Se apropia prima etapa a Cupei Romaniei la Bouldering, la Brasov si fiind si weekend prelungit de 1 decembrie am hotarat cu Sorin, Ioana si Alina sa mergem o zi la Bratilesti apoi, in weekend la Brasov, la concurs.

Bratilestiul e un sat in judetul Buzau,cam la 60 km de Buzau si 110 km de Brasov, aproape de vulcanii noroiosi (Paclele mari si Paclele mici) si de satul Plescoi. Destul de inghesuit in vale si cu versanti delurosi in jur pe care au fost expuse faleze de gresie. Bolovani destul de multi, desi nu prea am apucat sa exploram prea mult.


Bifi




Piciorul de dreapta




Stiind ca ziua va fi scurta, am incercat sa ajungem cat de repede pentru ca sa apucam sa ne dam cat mai mult. Andrei Nutu cu Bifi si Neghi ajung insa inaintea noastra iar noi, dupa o incalzire scurta intram deja pe niste trasee serioase. Totul se intampla foarte repede, alergam efectiv de la un bolovan la altul incercand sa vedem, sa incercam cat mai mult. Stanca e intradevar mai peste tot de calitate buna si deja imi aduc aminte de Fontainebleau.

Dupa un traseu usor dar foarte interesant merg cu Andrei la un altul, Piciorul de dreapta, la care dau destul de multe incercari pana imi dau seama de pozitionari. Dupa ce iese din picioare incerc si situl care iese acum din prima, pe la 7A/7A+.
Fuga la urmatorul traseu, unde ii si gasisem pe baieti cand am ajuns. Unul destul de inalt care pleaca din dreapta unei muchii, apoi trece in stanga ei pentru ca sa iasa sus pe fata, in dreapta. Foarte interesant si imi iese din prima incercare dupa indicatiile baietilor. Ma simt tare bine!








Alina

Sorin

Acum la Enola Gay. Acolo e mai toata lumea, Neghi cu Bifi incercand situl care e pe la gradul 8A (Bifi a si reusit FA-ul anul asta: http://www.youtube.com/watch?v=jzPrVAETgxE&feature=youtu.be), Andrei incercand sa il faca... Eu auzisem comentarii despre traseu cum ca ar fi cel mai frumos traseu de bouldering din tara iar la gradul 7C a fost clar ca mi-am propus inca de acasa sa il fac.

Traseul e intr-adevar foarte frumos, complex, destul de inalt. Incepe cu un acrosaj de calcai la mana dreapta, o scursa mare la mana dreapta, o miscare foarte ciudata, practic o cadere dezechilibrata spre o rigleta ciudata, apoi o aripioara de parca apuci un delfin.. si niste miscari de forta cand esti deja susss...

Am avut probleme sa inteleg miscarea la rigleta si apoi am cazut de sus, practic la 5 cm de ranga salvatoare. Apoi, pentru cateva incercari iarasi nu reusesc sa iau rigleta... insa dupa o pauza, cand soarele ajunge deja spre asfintit si incepe si vantul sa bata (conditii absolut perfecte) reusesc sa iau rigleta, ajung la scursa de sub ranga, schimb planul ce mi se striga de jos si fac dupa cum simt eu si dau cu dreapta la ranga. E un sentiment tare placut sa te simti sus si sa iesi sus pe bolovan. E un traseu exceptional intr-adevar.


Enola Gay








Neghi

Sorin

Bifi - inca o incercare!


A urmat o noapte de pomina la Nemuritorii, cu mamaliga si peste si tuica si o plimbare cu "offroadu" pana la balta de unde vine pestele si apoi inca una "sa va arat stanci adevarate", toate din partea casei.
A doua zi am explorat vulcanii nostri noroiosi. Peisaj selenar, merita mers, mai ales daca esti fotograf, desi probabil fiecare coltisor a fost fotografiat pana acum probabil de mii de ori.
Am mancat si carnati de la Plescoi (pe langa pastrama de oaie si carnatii uscati, de oaie)! EXCELENTI! Recomand oricui mananca carne si nu se da inapoi de la ceva bun.



Curand voi scrie si depre concursul de la Brasov unde am avut o mica dezamagire si apoi si despre iesirea la Kalymnos, unde am avut o mai mare dezamagire.

Pe curand!