luni, 21 decembrie 2009

Mos Craciun e boulderist



Un concurs organizat de bucuresteni (anul asta din cate am vazut si auzit in organizare au fost: Robert, Bifi, Vladone, Carlig, Mesteru' si Ioana...) care devine traditional si creste de la an la an. Organizare tot mai buna, site dedicat evenimentului, numar de participanti impresionant si, probabil in primul rand, mult spectacol in duelurile din finale.

Am plecat cu gandul ca as vrea sa particip la cat mai multe concursuri in urmatoarea perioada, incepand cu MCEB si apoi, tare as vrea la toate etapele nationale de bouldering de la anul. Se anunta a fi 4 (5 initial, dar se pare ca Bucurestiul se lasa pe tanjala la asta...) Brasov, Timisoara, Piatra Neamt si Iasi. Din cele 4 etape la puntajul final vor contribui primele 3 cele mai bune clasari. Cum eu probabil voi amenaja la Timisoara, voi putea participa doar la restul de 3 etape unde va trebui sa dau tot ce am mai bun.
Va fi un efort considerabil 2 deplasari in nord-estul tarii unde nici nu stiu inca exact cum pot sa ajung insa vreau tare mult sa merg si sa particip.

In ultima vreme ma bazaie tot mai mult un gand.... Sa gust si eu din, probabil, dulce-amarul unor etape de cupa mondiala la bouldering. Cam atat deocamdata, e un gand care creste tot mai mare si incet cred ca o sa ridic toate panzele ca sa ma indrept intr-acolo.

La MCEB am plecat cu gandul sa ma testez iarasi intr-un concurs, ceea ce nu mai facusem demult in Romania. Am participat la cateva la Novi Sad, in Serbia unde am avut si rezultate ok dar si proaste (datorate unor accidentari). In Romania, printre romani simteam ca e altceva totusi, aveam mai multe 'frici'. Mi-am propus un aproximativ loc 5 sau minim o calificare. Stiu ca pot atat, char mai mult insa de incalzire, acomodare, testarea nivelului e ok asa.

Am facut destul de multe greseli in concurs care in general s-au soldat cu o pompare zdravana, ne mai reusind sa fac inca un traseu mai tare si vre-o 3 usoare care sa ma claseze mai sus. Am intrat in finala pe locul 8.

Sistemul de finala, ales pentru a creste spectacolul e un sistem eliminatoriu de duel pe grupe de cate 2 cataratori (locul 8 cu 4, locul 7 cu 3....). Am cazut cu Popic pe un traseu de intepate pe 25-30 grade. A fost intradevar spectaculos si as fi vrut sa il vad pe Popic pe traseu. A dat top din prima, ca de altfel la toate traseele din finala, iesind pe locul 1 respectiv Mosul anului 2009. Eu nu am ales secventa cea mai buna si, in ciuda acestui fapt si a oboselii din calificari cu un timp foarte scurt de odihna am reusit sa dau palma la top insa doar atat.

Am asistat la urmatoarele dueluri unde, Popic s-a aratat de fiecare data a fi foarte inspirat si intr-o mare forma atat fizica dar mai ales mentala, dovedind pana la final ca a fost cel mai bun.

Din restul trupei Mardale s-a dat destul de putin in ultima vreme nereusind nici prea multe nici prea grele trasee, Tufish a facut majoritatea traseelor din prima incercare insa nu s-a prea bagat la nici unul din cele tari iar Sorin se impinge tare si repede inainte.

Acum ma simt in varf de forma, ies miscari tari iar pe urmatoarea perioada, desi e perioada lenevelii si a burtilor pline (pentru majoritatea oamenilor) voi incerca sa ma dau totusi cat mai mult.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu